Nicaragua, tara celor doua lacuri
Prin 2017, cand inca eram in Costa Rica, ne-am propus o excursie de 4 zile in Nicaragua, tara vecina. Auzisem diverse pareri despre aceasta tara cat si despre oameni, unele in contradictoriu cu parerea formata de mine. Asa ca am decis sa vizitam: Managua(capitala) si orasele: Granada si Masaya, urmand alta data sa vizitam si orasul Leon. Cateva cuvinte despre Nicaragua,care este cea mai mare țară din istmul Americii Centrale, mărginită cu Honduras la nord-vest, Caraibe la est, Costa Rica la sud și Oceanul Pacific la sud-vest.
Statuia lui Simon Bolivar
Managua este capitala țării și cel mai mare oraș. Populația multietnică de șase milioane include oameni de moștenire mestizo, indigenă, europeană și africană. Limba principală este spaniola. Locuită inițial de diverse culturi indigene din cele mai vechi timpuri, regiunea a fost cucerită de Imperiul Spaniol în secolul al XVI-lea. După ce Declarația de independență a Americii Centrale a fost adoptată pe 15 septembrie 1821, Nicaragua a devenit parte a Primului Imperiu Mexican. După ce monarhia mexicană a fost abolită, Nicaragua a intrat în Republica Federală a Americii Centrale.
În 1838, Nicaragua a devenit o republică independentă. Numele țării este un derivat al numelui Nicarao, numele dat de tribul de origine Nahuatl, locuitori ai malurilor Lago de Nicaragua înainte de cucerirea Americilor de către spanioli, și al cuvântului spaniol Agua, care înseamnă apă, datorită multitudinii de lacuri din regiune.
In perioada 1909-1933 tara a fost sub ocupatia Statelor Unite, generand lupte de guerila intre trupele revoluționarului nicaraguan Augusto César Sandino și lider al unei rebeliuni între 1927 și 1933 împotriva ocupării Nicaragua de catre SUA. Mai târziu, el a infintat grupul marxist-leninist Frontul Sandinist de Eliberare Națională, a fost contra guvernului dictatorului Somoza si a sfarsit asasinat la ordinul acestuia in 1934. Sunt multe de spus despre aceasta tara si diferitele regimuri care au guvernat, de la regim autoritar dictatorial al familiei Somoza: Anastasio Somoza Garcia, Luis Somoza Debayle si Anastasio Somoza Debayle, la luptele de guerila conduse de Augusto César Sandino, pana la democratia fragila reprezentata de prima femeie presedinta aleasa in America centrala, Violeta Chamora(Violeta Barrios Torres de Chamorro) si iarasi intoarcerea spre comunism sub forma de socialism a lui Daniel Ortega(José Daniel Ortega Saavedra) care se afla in functie din 2007. Alegerile aici au fost intotdeauna cam neclare in toata istoria lor, deci intelegeti unde bat. De aceea Costa Rica este cea mai stabila tara din regiune cu o democratie echilibrata si cu alegeri libere. Aceasta zona geografica este bine cunoscuta prin numarul mare de dictatori ai lumii. Atat Nicaragua cat si Panama(Manuel Noriega), Rafael Trujillo (Rafael Leónidas Trujillo Molina, supranumit El Jefe, a fost un dictator dominican care a condus Republica Dominicană din februarie 1930 până la asasinarea sa în mai 1961, José Napoleon Duarte in El Salvador, Jean-Claude Duvalier in Haiti, toate aceste tari au avut regimuri dictatoriale.
Cu toate acestea am decis sa mergem si sa vizitam tara vecina poate din inconstienta sau curiozitate, am riscat. Am intrebat cat este de sigur sa calatoresti in aceasta tara? care sincera sa fiu am simtit aceasta tara, mai aproape de comunism decat socialismul moderat, parca imi reaminteam regulile vechiului regim si pancardele cu fotografia tovarasului care erau la tot pasul. Auzisem ca se facusera ceva concesii populatiei, dar salariile erau inca mici si traiul nu unul foarte usor. Pentru turisti preturile erau extrem de mici, de vreo trei ori mai mici ca in Costa Rica, dar pentru ei care aveau salari mici tot erau marisoare. Auzisem ca fusesera proteste si ca intervenise politia in forta facand multe arestari. Oamenii traiam geu si multe neajunsuri. Era acea perioada fara apa calda si cand inca te spalai la lighean in unele parti ale tarii.
Deci un pic cam neclara situatie politica. De aceea multi nicaraguani veneau sa lucreze in Costa Rica. Costa Rica le oferea o viata mai buna si de aceea femeile se casatoreau cu cetatenii din Costa Rica, ori veneau insarcinate din Nicaragua si nasteau in Costa Rica, copilul luand cetatenia acestei tari si mama implicit, era o strategie pentru o viata mai buna. Nu stiam clar la ce sa ne asteptam dar am riscat. De fiecare data cand calatoresti exista sansa ca ceva sa nu mearga bine dar la fel totul poate fi foarte bine.
Am fost in anumite zone unde credeai ca esti in alta tara cu multa libertate si fara a simti presiunea, insecuritatea si agitatia din Managua . Asa ca inarmate cu incredere am plecat cu o cursa TransNica (companie nicaraguana), de la terminalul Chinandega din San Jose cu destinatia Managua.
Eram trei doamne, alaturi de noi era si menajera mamei prietenei din Costa Rica la care vom locui in aceasta excursie. Asa ca nu va pot spune preturile la cazari. Drumul era de aproximativ 8 ore daca nu existau probleme la frontiera, pretul biletului varia intre 30-34 usd.
Drumul trecea prin: provincia Liberia, Penas Blancas(granita) 
continuand spre San Juan del Sur, Rivas, Granada, Masaya, Parque Los Leones si Managua. Plecarea era in jur de ora 12 din San Jose ajungand la ora 20 in Managua. +505 2222 2276 Nicabusinternacionalsa@gmail.com, pentru rezervari, +52 962 625 2435info@ticabus.com Ne-am achizitionat bilete fara nici o problema si ne-am imbarcat la ora respectiva.
Soferii au fost amabili, aerul conditionat a facut fata cu brio. Poate au condus un pic prea repede, aceasta a fost parerea mea, ajungand in jur de ora 19, dar am inteles ca aceasta este practica. Odata ajunsi la granita cu Nicaragua, ne-au fost verificate documentele si bagajele.
Neaparat trebuia sa ai bilet de intoarcere altfel nu te lasau sa intri, in special pe straini. Le este frica ca vei ramane la ei in tara, ma intreb oare cine ar face asa ceva? Este clar o tara doar de vizitat. Nu ai voie cu drone si evident cu droguri. Recomandat nu face politica, nu vorbi contra guvernului si nu vorbi cu strainii care ti se par suspiciosi, pot fi hoti de buzunare, asa ca atentie marita. Poti schimba USD chiar la vama. Am trecut pe la punctul Pena Blanca, ajungand in Managua cu bine iar de acolo cu un taxi la destinatia noastra finala. Nu imi aduc aminte numele cartierului, dar era un cartier frumusel, cochet si colorat cu case curate, bine construite si linistite, unde vecini ieseau la poarta si socializau intampinand cu prietenie turistii. Evident toti m-au intrebat de Nadia si Hagi.
Ca si in Costa Rica, am vazut aceleasi gratii la geamuri si usi si aceesi colaci de sarma ghimpata pe garduri pentru a prevenii hoti sa intre. Asta mi-a dat un sentiment de nesiguranta si nu mi-a placut. Am ajuns, am lasat bagajele dupa care eram gata sa dam o tura prin cartier, deja gazda noastra statea cu ochii pe noi ca vulturul, aveti grija unde va duceti, unde mergeti sa veniti repede acasa. Parca o auzeam pe mama, sincer nu imi era frica dar am zis totusi sa fim precaute. Asa ca am dat o tura la pas, am vazut oameni amabili si binevoitori, tinerii se straduiau sa vorbeasca cu tine intr-o engleza medie.
Am gasit un local micut si cochet, unde la ora aceea am cerut ceva local sa mancam si ni s-a raspuns pizza, asa ca nu am mai comentat, pizza sa fie, daca e locala, hahaha. Am venit repejor acasa, chiar daca luminatul stradal era bun, gazda noastra era pe strada uitandu-se dupa noi, cred ca deja ii ridicasem tensiunea si nu era decat prima zi. Cred ca saraca de abia astepta sa plecam.
Am pus la punct planul pentru a doua zi, contra sumei de 100 de usd, care erau bani nu gluma, aveam sofer/ghid la dispozitie toata ziua de dimineata pana seara.
Aveam de vazut: Masaya, un centru traditional de mestesuguri populare, orasul colonial Granada, lacul cu acelas nume, retur in Managua, vizita in centrul orasului, era un fel de punct ochit punct lovit, mergeam clar la destinatiile dorite si aveam si ghid, asa ca Martita era mai linistita ii revenise tensiunea la normal.
Ziua a doua, am plecat de acasa in jur de ora 8.30, dimineata si ne-am indreptat catre Masaya, ajungand in jur de 9:15. Masaya este capitala departamentului Masaya din Nicaragua. Este situat la aproximativ 14 km vest de Granada și la 31 km sud-est de Managua. Este situat chiar la est de vulcanul Masaya, un vulcan activ de la care orașul își ia numele. Masaya este un oraș din vestul Nicaragua.
Este poarta de acces către Parcul Național Vulcan Masaya, care găzduiește mai multe cratere și vulcanul activ Masaya. La marginea orașului, El Malecón este o pasarelă cu vedere la Laguna de Masaya, un lac de crater cristalin. Orașul este cunoscut pentru Piața Națională Artizanală, care vinde hamace lucrate manual, sculpturi în lemn și ceramică. Masaya este cunoscut drept „Leagănul folclorului nicaraguan” și este chiar inima artizanatului din Nicaragua. Piața principală din Masaya este situată lângă stația centrală de autobuz. Castelul Masaya Market.
Mercardo de Artesanias (Piața de artizanat) se află în interiorul a ceea ce a fost „mercado viejo” (piața veche), o structură din anii 1900 care este situată în apropiere de centrul orașului și la câteva străzi distanță de piața generală a populației. Această piață a fost revitalizată și stabilită ca un loc turistic, unde se găsesc meșteșuguri din Masaya și din alte zone din Nicaragua. În plus, în fiecare joi seară are loc o Noche de Verbena sau Noapte de Războială, unde sunt prezentate dansuri folclorice. Biserica Nuestra Señora de la Asunción, din secolul al XVIII-lea, este în apropiere. Zidul în Masaya.
Am ajuns in Granada, deja imi facusem temele de acasa si stiam ca vreau sa vizitez catedrala, sa vad casa lui W Walker si sa fac o plimbare cu sareta prin oras. Orasul este o mică bijuterie ascunsă într-o țară cu o reputație proastă. Există, de asemenea, multe de explorat și de bucurat aici. Asa ca am luat o sareta si am efectuat o plimbare de o ora, trebuia sa fim 4 persoane fiind decat trei am platit 40 usd pretul intreg.
Granada este un oraș din Nicaragua pe malul lacului Nicaragua. Găzduiește mai multe repere coloniale spaniole care au supraviețuit invaziilor repetate de pirați. Piața principală a orașului, Central Park, este dominată de fațada colorată, neoclasică a Catedralei din Granada, care datează inițial din 1583. Catedrala Maicii Domnului numita si Catedrala din Granada este o catedrala neoclasica, recunoscuta ca o capodopera a perioadei renasterii spaniole. Aceasta este templul principal al Episcopiei de Granada, iar episcopul acesteia era Jorge Solorzano Perez. Am vrut sa vizitez acest loc de o incarcatura emotionala deosebita dar evident ca era inchis, asa ca m-am mutumit cu cateva fotografii la exterior.
In oras exista un hotel Alhambra, dar si multe alte hoteluri si locuri de cazare iar Centrul Cultural Convento San Francisco din apropiere este renumit pentru expozițiile sale de statui precolumbiene. Granada, deși acum foarte dependentă de turism, are și terenuri agricole fertile în interiorul municipiului. Producția majoră de cafea organică și cacao, vite, pătlagină și banane.
Restaurantele din Granada au primit recunoaștere internațională de către ziare precum New York Times. În orașul Granada, există multe restaurante, inclusiv Pita Pita, Garden Café și La Hacienda. Noi am mancat in parc langa localnici la o terasa, vigoron, orez si cu pico de gallo(un fel de salsa picanta), yuca si alte radacinoase. Acest vigoron era un fel de sorici expandat.
Granada, este un oraș colonial cu clădiri superbe, viață de noapte vibrantă și situri istorice. Nu aveți nevoie de prea mult timp, poate doar de o zi, pentru a simți acest oraș, dar asigurați-vă că vizitați catedrala și gasiti cele mai bune preturi pentru suveniruri făcute manual în piața centrală.
Acest oraș pitoresc de pe malul lacului se mândrește cu străzi pietruite fermecătoare, localnici prietenoși. Vulcani învecinați din apropiere și frumoasa catedrală galbenă din mijloc.
Casa lui W Walker
Armuraria
In acest tur am vazut, Casa lui William Walker (8 mai 1824 – 12 septembrie 1860) a fost un medic, avocat, jurnalist și mercenar american care a organizat mai multe expediții militare private în Mexic și America Centrală cu intenția de a ocupa națiunile locale și de a înființa colonii de sclavi, el a devenit si presedintele tari), armureria, cele doua biserici,sinagoga, cladirile coloniale, parcul central, palacio municipal.
Odată cu creșterea turismului în ultimii ani, o mulțime de pensiuni au apărut în tot orașul și există multe cabane ecologice pe insulele mici de peste lac. Nu numai că, Granada a dezvoltat și o infrastructură destul de solidă, ceea ce îl face unul dintre cele mai sigure orașe de vizitat din Nicaragua, aici m-am simtit in siguranta, ca si cum eram in alta tara. Cat priveste autostrada era de nota 10 plus.
De aici cu un autobuz local ne-am indreptat catre marele lac. 
Lacul Nicaragua (cunoscut și sub denumirile de Lacul Cocibolca, Marea Dulce sau Lacul Granada) este un lac tectonic cu o suprafață de 8.264 km2, situat în partea de vest a statului. Este cel mai întins lac din America Centrală, al 19-lea din lume și al nouălea din Americi. Se găsește la o altitudine de 32 m și are o adâncime maximă de 26 m. Se leagă de Lacul Managua, prin intermediul râului Tipitapa, iar legătura cu Marea Caraibilor este asigurată de Râul San Juan. Pe lac se află peste 400 de insule. Am facut fotografii din diferite unghiuri pentru exemplificare.
Dupa atata vizitat am sorbit o cafea nicaraguana si la ora stabilita am plecat catre Managua.
In jur de ora 16:00 am plecat catre Managua. Soselele sunt de foarte buna calitate iar pretul benzinei era relativ mic, asa ca pe sosele era un numar destul de mare de masini chiar daca nu erau de ultima generatie, se mergeau corect si se respectau in trafic.
Era un pic cam aglomerat dar la 17:00, am ajuns in Managua si am mers direct catre centrul orasului. Managua este capitala Nicaraguăi, precum și reședința departamentului și municipiului cu același nume. Este cel mai mare oraș din Nicaragua după numărul populației și întinderea geografică. Situat în partea de sud-vest a Lacaului Xolotlán sau Lacul Managua, orașul a fost declarat capitală națională în anul 1852. Managua are o populație metropolitană de aproximativ 2.407.000 de locuitori, compusă predominant din populație mestizo, albi de descendență spaniolă și germană în minoritate. Managua este al doilea cel mai populat oraș din America Centrală, după Guatemala City.
Revolutionarul Sandino
Trebuia sa vizitam tot, chiar daca ploua trebuia sa vedem: catedrala veche, palatul prezidential, casa marelui scriitor Ruben Dario, macheta orasului Managua inainte de dezastru (orasul fiind distrus in anul 1972 de un cutremur de 6,5 grade, cand si-au pierdut viata peste 10.000 de oameni), muzeul civilizatiilor, explanada din fata marelui lac Managua si statuia lui Simon Bolivar(eroul venezuelean – The Liberator) care se afla pe esplanada.
Gradina muzeului
Lacul Managua, cunoscut și sub numele de Lacul Xolotlán, este un lac din Nicaragua. Suprafata de 1.042 km², are aproximativ 65 de kilometri lungime și 25 de kilometri lățime. Similar cu numele lacului Nicaragua, numele său a fost inventat de cuceritorii spanioli, de la Mangue și agua.
Terminasem tot ce ne propusesem in acea zi, asea ca retur home. Dupa atata umblat ne-am intors acasa si am mers la un mic local de pe strada Martitei, detinut de o familie. Se servea: carne asada con salsa, pollo con salsa verde, vigoron, arroz, frijolles, tostados, tortilla din porumb si mult culantro(cilantro sau coriandru) in sosuri si pico de gallo.
Adica carne la gratar cu diferite sosuri, pui copt cu legume si pui cu sos verde cu coriandru, un fel de sorici din porc expandat, orez,fasole neagra,tostados /banane/platano prajite, lipii din porumb. Yuca si albondigas(chiftele). Nu imi place de loc coriandrul si nici tortilla din porumb o prefer pe cea din grau. Si un sos iute. Am mancat si am baut o bere locala Tona.
Nu pot spune ca sunt crescuta la pension, sau sunt o persoana fitzoasa sau cu figuri, dar nu imi place sa inghesui mancarea in farfurie, poate de aceea nici nu imi place, cum se prezinta mancarea in acea parte a lumi stiu ca trebuie sa te adaptezi dar eu nu am putut.
Adica toata mancarea in aceeasi farfurie, carne, garnitura, salata si banane prajite dulci. Mi se pare un pic prea mult. Nu am zis nimic dar am mai cerut o farfurie si am facut clar departajarea.
Oua de broasca testoasa condimentate
Am luat un autobuz local si ne-am plimbat pana in centru ca sa vad si un mall in Managua, chiar a fost interesant. Era atat de mare discrepanta dintre autobuzul cu care calatorisem si mall-ul unde ajunsesem ca ma si miram.
Eram insotite de “Ochi de vultur”(Ojos de aguila), Martita, gazda noastra, sa fie sigura ca suntem in siguranta, ma simteam de parca eram cu mama la plimbare sau ca aveam bodyguard. A avut grija de noi maxima.
Evident ca am luat un taxi si am mers in zona bogata a orasului Managua, zona cu iesire la lac si cu mici ambarcatiuni de divertisment. Zona era plina de restaurante si era clar dedicata turistilor.
Atat la dus cat si la intors, totul era foarte luminat si se vedea chipul dictatorului venezuelean Hugo Chaves, care este un model de leadership pentru Daniel Ortega. Asa ca in aceasta tara am vazut: statui, monumente si piatete dedicate tuturor liderilor din tarile Americi centrale si de sud. si iar am vazut pomii luminati din centrul.orasului.
Hugo Chaves, liderul comunist al Venezuelei, model pentru Daniel Ortega
Ca și în multe alte țări din America Latină, porumbul este un aliment de bază și este folosit în multe dintre felurile de mâncare consumate pe scară largă, cum ar fi nacatamal, güirila și indio viejo.
Lasă un răspuns