Excursie in Iordania

Ziua trei a inceput cu micul dejun si imbarcarea catre Madaba, primul oras pe care il vom vizita, mai aveam azi in program, muntele Nebo, Betany beyond, Dead Sea, pranzul si spre seara ajungerea si in Petra.

Deci am pornit spre Madaba si am parcurs intre 45 min si o ora cred ca vreo 35 km pana in Madaba, acolo am vizitat biserica crestina Sfantul Gheorghe.

Dupa ce am facut un tur, am intrat si in biserica crestina, inchinata Sfantului Gheorghe. Biserica adaposteste o nespus de valoroasa comoara istorica, anume o harta a Tarii Sfinte. Aceasta este cea mai veche harta a Tarii Sfinte, fiind lucrata sub forma unui impresionant mozaic din secolul al VI-lea.

 

Sunt niste mozaicuri impecabil lucrate.  Nu pot sa va spun ce aflux  mare de turisti era. Orasul Madaba este renumit pentru mozaiculdin perioada bizantina.  Mozaicul(veche harta a Tarii Sfinte) care dateaza din anul 560 ne indica Palestina, Ierusalimul, orasul Bethleem, raul Iordan si Marea Moarta. De aici am cumparat mir cu aroma de iasomie.  Acesta costa 5 dinari iordanieni(JOD). Paritatea  1 jod=1,4 sau chiar 1,5 euro.  Dupa fotografiile de rigoare ne-am indreptat catre Biserica Martirilor un sit in reconstructie, plin de colonade si mozaicuri din acea perioada si care asteptau sa fie reconditionate.  Dupa aceea in drumul nostru am oprit la o fabricuta care se ocupa cu producerea si vanzarea acestor mozaicuri cu diferite insertii, ele putand fi: tablouri, mese, scaune, etajere si diferite podoabe. In aceste locuri fotografiatul este interzis.

 

La  10  km  distanta  de  Madaba  se  afla  Muntele  Nebo, este o culme situată în Iordania, de aproximativ 710 m deasupra nivelului mării.

Parte a lanțului muntos Abarim, Muntele Nebo este menționat în Biblie ca fiind locul în care Moise a primit o vedere asupra Țării Făgăduinței  înainte de moartea sa. Pe acest munte ar fi si murit marele profet Moise.   Intreg complexul apartine  in prezent bisericii franciscane, iar in interiorul bazilicii construite  in varful dealului se afla mozaicuri superbe datand  din anul  530  care reproduc scenede  vanatoare  sau  pastorit.

Priveliștea de pe vârf oferă o panoramă a Cisiordanului peste valea râului Iordan.

Orașul Ierihon este de obicei vizibil de pe vârf, la fel ca și Ierusalimul într-o zi foarte senină. Orașul biblic Nebo, acum cunoscut sub numele de Khirbet al-Mukhayyat, este situat la 3,5 km distanță. De aici ne-am indreptat catre un alt punct magic al excursiei noastre Betany Beyund, apa Iordanului si locul unde se presupune ca a fost crestinat(botezat) Isus de catre Ioan Botezatorul.

În timpul botezului, Duhul lui Dumnezeu, a coborât, ca un porumbel alb, de o frumusete nemaiintalnita, asupra lui Iisus și s-a auzit vocea lui Dumnezeu. Betania este  un loc  cu  o incarcatura  spirituala  aparte,  deoarece  acesta  este  conform  unor  teorii  locul botezului lui Isus.

Betania din Iordania este mentionata de mai multe ori in biblie si  nu  trebuie  confundata  cu  localitatea  din  Israel.  Se  pare  ca  in apropiere  Iosua  i-a  trecut  Iordanul  pe  israeliti  spre  Pamantul  Fagaduintei. Din Noul Testament aflam ca Mantuitorul s-a retras   la   Betania,   dincolo de   Iordan, dupa  ce   a  fost   alungat  cu  pietre  din Ierusalim, deci este un sentiment coplesitor.

De pe malul iordanian se vad steagurile celor doua tari, Iordania si Israel si apa Iordanului care le desparte. Evident multi pelerini de o parte si cealalta intrand in apa pentru curatirea de pacate. Un loc unic care te incarca de un sentiment inaltator, de aceea si vin pelerini din toate colturile lumii pentru purificarea spiritului si sufletului.

A urmat o scurta sedinta de shopping la magazinul sit-ului arheologic, unde preturile erau ceva mai mari, adica o sticluta de mir ajungea la 10-12 dinari iordanieni. Nu stiu daca v-am spus dar Iordania este o tara destul de scumpa, asa ca faceti calculele bine inainte de a o vizita.

De aici ne-am indreptat  catre  Marea Moarta care este o mare închisă fără legătură cu oceanul planetar. Apa sărată este adunată aici în depresiunea Iordanului care este continuarea nordică a „Marelui rift sau Marea falie Siro-Africană”. Singura apă curgătoare care o alimentează este râul Iordan, care este granița naturală dintre Israel, Cisiordania și Iordania.

Nivelul apei scade în fiecare an cu aproximativ un metru, un proces care accelerează, existând pericolul de secare a mării.  Are cea mai mare salinitate de apă din lume, de 9.6 ori mai sărat decât oceanul planetar. Conținutul extrem de săruri este foarte neprielnic vieții și de aici numele de Marea Moartă.

Alte recorduri: este corpul de apă cu cea mai mare concentrație de brom din lume și lacul hipersalin cel mai adânc de pe pământ (306 metri). În grotele care se află în nord-vestul mării în apropierea așezării Qumran, între anii 1947-1956 au fost găsite Manuscrisele de la Marea Moartă. Circa 900 de manuscrise, în limbile ebraică, greacă și arameică, au fost considerate de specialiști dovada aplicării legii lui Moise de către grupul de credință iudaică eseniană în secolul al II-lea î.e.n.

Primele 500 de tăblițe de la Qumran au fost descoperite de către un beduin, în mod întâmplător. Astăzi manuscrisele pot fi văzute în două muzee din Ierusalim: Muzeul Rockefeller și Muzeul Național.

Asa ca dupa drumul de la apa Iordanului ne-am oprit sa luat pranzul la hotelul Dead Sea Reasort.

Un hotel opulent iar preparatele puteau satisface cele mai fine gusturi. Am mancat: supa de orzo, miel la tangine, am gustat denis cu sos de lamaie si sofran, obrajori de oaie cu frika verde prajita, hummus cu topping de ardei iute verde, babaganoush, tabulleh si  diferite salate iar la final dulciuri.

Toate au venit acompaniate cu un ceai negru infuzat cu Melissa. Imediat dupa masa ne-am indreptat spre mare. Cred ca afara erau undeva la 36-38 de grade, de abia asteptam sa intru in mare sa ma racoresc, dar surprize-surprize, apa cred ca avea 40 de grade, asa ca am intrat am facut vreo 4 fotografii, din greseala am luat si o gura de apa ffffff sarata si nu am stiut cum sa ies mai repede.

Imediat la dus si sub umbrela ca era mai sigur. Impreuna cu fetele am decis ca era mai bine la piscinele hotelului  sa ne balacim si sa stam la umbra cu o limonada de menta sau lime si gheata multa(care costa 5 jod, iar o cafea cu cardamom 4,5).

 

Am vazut niste formatiuni din sare foarte interesante.

Am petrecut o zi minunata si era deja destul de tarziu pana la Petra care era destinatia noastra finala mai aveam vreo 4 ore  de mers. Asa ca ne-a cam prins intunericul pe drum, deoarece am gasit si la ei drumuri blocate si a trebuit sa ne intoarcem sa facem un ocol(detour).  Am mai avut timp de cateva fotografii pe inserat.

Noroc cu mr. Ali ca era experimentat si a iesit din impas.   Am uitat sa va spun de soselele si autostrazile din Iordania, sunt foarte bune cu multe benzi, in anumite locuri am numarat 4-5 benzi. Am ajuns la Petra tarziu in jur de 21, am mai avut timp de cina, unde am mancat  in cadrul hotelului, mancarea traditionala, Mahlube, un preparat care inseamna, INTORS, este facut din orez, carne de pui, muguri de pin si migdale. Si a urmat un dus reconfortant. Dar inainte de culcare am facut niste fotografii superbe din balconul camerei cu apusul soarelui in Petra.

Ziua a patra, a inceput cu micul dejun si am primit la pachet  gen lunch box fiecare deoarece intram la Petra si cu siguranta nu mai ieseam 6-8 ore, asa ca trebuia sa mancam in interiorul situ-lui. Asa ca la ora 8:30, am plecat din hotel, la ora 9, deja intram in sit. Este bine sa porniti devreme deoarece va fi foarte cald si sunt foarte multe trepte de urcat.

Petra este un oras  uimitor,  una  din  cele  sapte minuni  ale  lumii  moderne.  A  fost  descoperit  in anul  1812  de  catre  calatorul  elvetian  Johann Ludwig Burckhardt, dar cercetarile arheologice au inceput abia un  secol  mai  tarziu.  Desi  originile  orasului  sunt  mai vechi, acesta si-a atins apogeul in timpul in care a fost capitala regatului nabateenilor, un trib nomad de arabi care   a   ocupat   aceste   teritorii   in   secolul   IV   i.Hr.

Dezvoltarea orasului s-a datorat amplasarii sale strategice pe o ruta a caravanelor care aduceau  matasuri  si  mirodenii.  Totusi,  Petra  ramane  invaluit  in  mister,  ca  si  poporul care  a  construit  orasul.  In  1985  orasul  Petra  a  fost  inclusa pe  lista  monumentelor  universale  UNESCO  si  a  fost  descris drept “una dintre cele mai pretioase mosteniri culturale  ale omenirii. Am descoperit si noi cele mai importante constructii  din  oras: Trezoreria,  teatrul  roman,  mormintele  regale,  aleea  coloanelor si Monastir, ultimul sic el mai inalt punct al Petrei.

Este  important  de  stiut  ca  vizita orasului  Petra  se  face  integral  mergand  pe  jos,  pe  teren  accidentat  pe  alocuri  si  nu este  potrivita persoanelor  care  au dificultati in a merge pe jos timp indelungat. De asemeni trebuie sa stati bine cu inima si tensiunea si sa aveti conditie fizica.  Una este sa faci aceasta ascensiune la 30 de ani alta la 60 de ani, deci atentie.

Se pot lua si magarusi pana in varf dar noi am preferat sa urcam cele 1000 de trepte, sa simtim, si sa luam  pulsul la fata locului sa zic asa. Chiar daca am urcat 3 ore sunt 8 km dus-intors, par putini dar cand urci, crede-ma sunt foarte multi.  Pentru aceasta vizita, incaltamintea confortabila este esentiala.  Intrarea in sit, se face lin si primul punct de vizitare este siqul  sau defileul unde este foarte bine, deoarece  este umbra si se poate merge bine.

La finalul acestul defileu se deschide o panorama impresionanta unde veti vedea Trezoreria. După ce traversezi Canionul, care are 1,2-1,3 km, ajungi în fața Trezoreriei.

Deși numită astfel, aceasta nu a adăpostit niciodată nici un tezaur și este de fapt un mausoleu închinat regilor din vechime.Trezoreria, una din principalele construcții ale sitului, a fost cioplită în piatră, culmea, nu de jos în sus, ci invers, de sus în jos, se pare ca au facut acest lucru pentru a preveni furturile asa ne-a spus ghidul nostru. Un documentar interesant despre locatie gasesti aici( Lost City of Stone).

Acest oras a fost fondat de  nabateenii, care au avut printre ei ingineri și constructori foarte pricepuți, uimind lumea cand  au inceput escavarile, descoperind un sistemului de irigare și canalizare, care au fost facute sa deserveasca aceste constructii in mijlocul deșertului.

La intrare vei gasi o harta cu cele 8 trasee pe care le poti parcurge in sit, noi am mers pe Main Trail si Monastery Trail si o tentative de al trei ruta catre Al Kubtha Trail, pe care am facut-o doar pana la jumatate, a fost suficient.

Iar dacă ajungi până sus la Mănăstire mai găsești acolo o terasă de unde poți admira impozanta fațadă în timp iți odihnești picioarele, bei un ceai, o cafea sau un suc de rodie sau portocale si admiri peisajul si dupa ceva odihna te gandesti ca trebuie sa te intorci, de data aceasta la coborare ne-a luat doar 2 ½ ore dar cu pauze cu tot.

Monastir (Manastirea)Am cumparat niste esarfe pot fi intre 5-10 dinari, dar tocmestete.  Apa era ieftina 2 sticle de jumatate la 1 dinar si am vazut si magneti chiar si 10 magneti cu 2 dinari.   In total am stat cam sase ore in sit, dar deja temperatura cand am iesit era destul de ridicata.  Am iesit din sit, mr. Ali ne astepta si ne-am indreptat spre centrul orasului sa luam un pic pulsul. Dupa care eram deja cam obosite si gata la hotel.

Ziua a cincea, a urmat plecare din Petra catre Wadi Rum, numit  si Valea  Lunii.    Pana sa ajungem la Wadi Rum, auzisem de un trenulet, ceva ca un muzeu, care evoca lupta dintre turci si arabi din 1916, am ajuns acolo si vroiam sa vedem, dar nu era nimeni acolo asa ca nu am putut intreba nimic. Eu am facut sapaturi pe net si le-am trimis si 3 mailuri sa intreb detalii dar evident ca nu am primit nici un raspuns.  Ne-am continuat drumul spre desert. Am ajuns la locatia lui mr. Muhammad, unde am lasat masina noastra si ne-am suit intr-un ford 4 X 4, doar acestea fac fata in desert.  Se conduce destul de repede in desert asa ca sfat pentru voi, nu va puneti palarii ca vi le va lua vantul, decat esarfe. Prima oprire a fost o plimbare cu camila.

Desertul are decât 720 de kilometri pătrați (partea cu formațiuni) cu formațiuni spectaculoase naturale: turnuri, poduri, un vapor, o ciupercă, canioane, dune, nisip roșu. Plus vegetație, izvoare, imagini mirifice de oriunde te-ai uita.  Aici am facut un tur cu jeepul de aproximativ doua ore, in cadrul caruia am admirat frumusetea magnifica a acestei vai desertice. Vantul si vremea au cioplit formatiuni stancoase uimitoare precum “cei sapte stalpi ai intelepciunii”.

Am oprit la cat mai multe puncte si am incercat sa ne dam cu placa pe nisip, nu ne-a iesit. dar am facut niste fotografii minunate in miscare. Ne-am plimbat cu camilele si le-am hranit. Am pornit din nou la drum si ne-am oprit in fata Turnului, o locatie care ne-a surprins placut si am decis pe loc sa o excaladam, chiar daca traseul era destul de alunecos si stramt. Trebuia sa fii foarte atent deoarece era nisip pe acele pietre si se putea aluneca foarte usor, neavand nici o masura de protectie.

 

IMG_0967

Era acelas drum de urcare si coborare si trebuia sa faci loc si celorlalti, deci cam in scurt, daca stati prost cu inima nu este recomandat. Daca greseai o pateai. Aveam cu noi steagul Romaniei asa ca impreuna cu prietena mea Mariana am excaladat pana in varf si am facut cateva fotografii si video interesante. Mioara ne-a asteptat la baza fiind mai conservatore in privinta urcatului. A urmat un drum numit  tunelul, am trecut dintr-o parte in alta o scurtatura in desert cu multe pietre de catarat si nisip si mai mult.

Ne-am oprit la o sesiune de fotografii si ne-am distrat maxim. Mr. Mohammed, a venit pregatit ne-a facut ceai la resou si ne-a tratat cu fructe proaspete. Dupa aceea ne-am indreptat catre corturi si urma in 45 de minute, sa ne revedem sa mergem,  sa vedem apusul soarelui in desert.

Ne-au fost facute niste minunate fotografii dupa care am revenit la corturi si ne-am pregatit pentru cina.

 

IMG_1067 IMG_1068

IMG_1069 IMG_1070 IMG_1071

Masa de seara avea  o surpriza, ne-am delectat cu un preparat numit Zarb.  Care a fost preparat intr-o groapa in pamant, carne, orez si legume. Tot cu noi au stat si niste spanioli si era ziua uneia dintre fete asa ca am mancat si tort si am cantat La multi ani pe toate limbile pamantului. Am stat la povesti sub cerul plin de stele cu fetele si am povestit mult, dupa care la somn, ca maine iar plecam spre Aqaba si dupa aceea spre Amman. Asa ca am facut ultimul drum in desert IMG_1079 IMG_1081 si ne-am luat la revedere de la mr. Mohamed, plecand spre Aqaba.