Calatorie prin fosta Iugoslavie(2)

Sper ca nu v-am facut sa asteptati prea mult partea a doua a excursiei prin fosta Iugoslavie, deci sa trecem la treaba.

Ziua IV Medjugorje (BH)- Dubrovnik sau Dubrovnic(Croatia)- Podgorica(Muntenegru)

La fel ca si in celelalte zile, ne astepta micul dejun si plecam catre Coasta Dalmata, perla Marii Adriatice, minunatul oras Dubrovnik. Istoria orașului datează probabil din secolul al VII-lea, când orașul cunoscut sub numele de Ragusa a fost fondat de refugiații din Epidaurum (Ragusa Vecchia). A fost sub protecția Imperiului Bizantin și mai târziu sub suveranitatea Republicii Veneția. Între secolele al XIV-lea și al XIX-lea, Dubrovnik s-a guvernat ca stat liber. Prosperitatea orașului s-a bazat istoric pe comerțul maritim; ca capitală a Republicii maritime Ragusa, a atins un nivel înalt de dezvoltare, în special în secolele al XV-lea și al XVI-lea, deoarece a devenit remarcabilă pentru bogăția sa și diplomația pricepută. În același timp, Dubrovnic a devenit un leagăn al literaturii croate.

Raguza a devenit o mare putere economică, capabilă să concureze până și cu republica Venetia. O perioadă îndelungată s-a crezut că orașul este imposibil de cucerit. Nici măcar turcii, care în secolul XV, au ocupat centrul și estul Europei, nu au reușit să străpungă zidurile înalte de 25 de metri. În caz de pericol, locuitorii orașului primeau ajutor și provizii pe mare. Așezarea a devenit o enclavă creștină în Balcanii contropiți de turcii. Două porți, Pile și Ploce, reprezentau unica legătură cu uscatul și apărau orașul de invazia dușmanilor.  Venetia, Ungaria si Imperiul Otoman nu au constituit o piedică în calea îmbogățirii orașului de pe urma comerțului, în ciuda suzeranității formale pe care fiecare a deținut-o la un moment dat asupra acestuia.

Raguza și-a schimbat numele în Dubrovnik în 1918 si a intrat in componenta Regatului Sârbilor, Croatilor si Slovenilor, devenit Iugoslavia in 1929.

Întreaga structură a orașului vechi din Dubrovnik (Stari Grad), ridicată pe o peninsulă stâncoasă, a fost inclus în anul din 1979 pe lista patrimoniului UNESCO.

Aproape toate edificiile medievale, precum Palatul Rectorilor datînd din 1463, bisericile în stil baroc Catedrala și Palatul Sponza au scăpat practic neatinsein timpul razboiului, orasul fiind sub asediul sarbilor.  Numai “a cincea fațadă” (așa cum numesc locuitorii orașului acoperișurile clădirilor din Dubrovnik) au suferit distrugeri, care au fost refacute in timp.

Nu am putut sa nu gust si din produsele de patiserie care aratau apetisant.

Las fotografiile sa vorbeasca in locul meu.

 

De aici am plecat spre locul de traversare cu ferry de la Dubrovnik, spre canionul Kotor catre Muntenegru la Podgorica.

Un canion de o frumusete rara iar in departate am vazut insula  milionarilor, numita insula Sfantului Stefan. Mergand  mai departe am ajuns tot asa pe inserat numai ca de aceasta data am avut timp sa vizitam catedrala din Podgorica.

Podgorița, este capitala și cel mai mare oraș al Muntenegrului

Așezarea favorabilă a zonei, la intersecția a două râuri, Ribnica și Morača în aproprierea Câmpiei Zeta și a Văii Bjelopavlići a încurajat stabilirea locuitorilor. Orașul se află aproape de stațiunile montane de  schi alpin și de stațiunile balneare de la Marea Adriatica.

Recensământul desfășurat aici în 2011 a arătat o populație de 150.977 de locuitori. Municipiul Podgorița ocupă 10.4% din teritoriul Muntenegrului și adăpostește 29.9% din populația sa. Este și centrul administrativ, dar și cel cultural și educațional. Când a fost fondat (înaintea secolului al XI-lea), orașul se numea Birziminium. În Evul Mediu, era cunoscut sub numele de Ribnica. Numele Podgorița a început să fie folosit din 1326. Din 1946 până în 1992, orașul se numea Titograd în onoarea lui Josip Broz Tito, ex-președintele Iugoslaviei. Am ajuns tot asa pe seara si am avut timp doar de cateva fotografii la catedrala.

Construcția bisericii de aproximativ 14.000 de metri pătrați a început în 1993 după un proiect de Predrag Ristić.  Sfințirea a avut loc la 7 octombrie 2013, cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la Edictul de la Milano privind libertatea religioasă, la care au participat șefii Bisericilor Ortodoxe Răsăritene, Patriarhul Sârb Irinej, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Ierusalimului Teofil al III-lea. și Patriarhul Rusului Chiril, împreună cu Mitropolitul Muntenegrului și Amfilohije Litoral și alți clerici Mitropoliei. Este unul din cele mai importante edificii vizitate.

Ziua V,  Podgorica(Muntenegru)- Tirana-Kruje(Albania)-Ohrid (Macedonia de Nord),

Am plecat de la Polgorica catre Tirana, capitala Albaniei. Dupa 153 km am ajuns la destinatie. Parca era un facut iarasi plouat de rupe afara. Dar nu ne-a impiedicat sa facem turul pietonal prin Tirana, am trecut prin piata Skanderbeg, am admirat moschea si ne-am continuat drumul. Are o populație estimată oficial la 616.396 în 2008. Fondată în 1614, a devenit capitala Albaniei în 1920.

Situată pe raul Ishm, Tirana este centrul  industrial si cultural al Albaniei. Principalele industrii sunt cea de produse agricole, textile,farmaceutice.

Tirana a trecut printr-o perioadă de creștere economică și dezvoltare, cunoscând noi industrii, după  anii 1920.

 

Tirana, AlbaniaPloua maxim, asa ca am facut un scurt tur pietonal, dupa care ne-am imbarcat cu destinatia Kruje catre cetatea lui Skanderbeg.

Noi la Kruje am mers pentru cetatea despre care aflasem că ar fi cea mai mare din Albania, că la Skanderbeg nu ne băgăm, nici macar la coniacul cu aceleas nume, poate doar de cadou.

Ca o paranteză, pentru a-l repera mai ușor în timp, Skanderbeg a fost contemporan cu Iancu de Hunedoara, cei doi fiind ba adversari, ba prieteneni, incercand sa opreasca invazia turceasca.

Deci, Skanderbeg s-a născut aici, în 1406. Iar după ce primește educație aleasă la Edirne (Adrianopole), este numit de turci administrator la Kruje. Luptă alături de otomani împotriva creștinilor (printre care și Iancu de Hunedoara), ca mai apoi să dezerteze și să se întoarcă împotriva Imperiului Otoman.

Castelul domină orașul și oferă un view de multe stele, căci, altfel, partea originală e cam în ruină, iar în rest, ca și la Turnul Venețian din Durres, istoria e pretextul ideal pentru a lua masa într-un decor de poveste. Așa că între zidurile prăbușite sunt restaurante și terase, numeroși vânzători de suveniruri, dar și un muzeu dedicat lui Skanderbeg.

Deschis în 1982, muzeul a fost proiectat de fiica și ginerele lui Enver Hogea, la fel ca Piramida din Tirana – se pare că toate clădirile importante din anii ’80 aveau nevoie de expertiza celor doi.

Am vizitat castelul cetate mi-a placut mult si am facut multe fotografii. Dupa care ne-am continuat drumul catre bazarul local pentru achizitionarea de suveniruri. Am vizitat muzeul gratis, un cadou din partea albanezilor deoarece cu o zi inainte fusese ziua nationala, asa ca ne-au facut cinste cu intrarea in muzeu.

Am avut 2 ore libere de vizitare si mancare dupa care ne-am imbarcat la drum si am pornit catre Ohrid, statiune localizata in Macedonia de Nord. Pot spune cu mana pe inima ca Macedonia de nord m-a cucerit si cred ca ma voi intoarce pentru a aprofunda si mai mult aceasta tara.  Am ajuns in jur de ora 22, deci la nani si a doua zi la cutreierat  orasul si minunatul port din Ohrid si nu in ultimul rand magazinele pe perla din localitate care sunt renumite.

Ziua VI- Ohrid- Skopje(Macedonia de Nord) am vizitat orasul, portul, dupa care am urcat in oras pentru a vizita manastirea ortodoxa sfanta Sofia, unde tocmai era o procesiune religioasa iar patriarhul, oficia aceasta slujba acompaniat de un sobor de preoti.

 

Am pornit catre Amfiteatrul Roman si de acolo catre biserica Ioan Teologul. Din pacate aceasta era inchisa dar am facut fotografii si ne-am imbarcat in mici barcute contra cost a 2 euro am si facut o mine croaziera 15 minute. Negociasem pretul cu barcagii si gata ne-am facut de o croaziera.

 

 

De aici ne-am indreptat catre canionul Matka. Aici puteai sa faci plimbari cu caiacul sau cu barca pentru a vedea frumusetile naturii.

 

Am vizitat si biserica din zona dupa care ne-am reantors la autocar. Ne indreptam catre capitala republicii Macedonia de nord, Skopje. Un tur pietonal care mi-a ramas la suflet. Nu cred ca am vazut atatea statui decat in Paris, orasul luminilor, dar Skjopje este de departe cel mai frumos oras vizitat in aceasta excursie.

Skopje este capitala Macedoniei de Nord. Orașul este centrul politic, economic și cultural al Macedoniei de Nord și un centru important în prelucrarea metalului, industria chimică, textilă și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei așezări din neolitic fiind găsite în Cetatea Skopje.

Skopje este situată pe cursul superior al râului Vardar și este localizat pe o rută importantă din Balcani între Belgrad și Atena.

Skopje și regiunea din jurul său a devenit parte a Regatului Macedoniei în 335 î.Hr., când Alexandru cel Mare și-a extins posesiunile până la Dunăre.  După moartea lui, Macedonia a decăzut și a fost amenințată de către Imperiul Roman. Dardanii, care au trăit pe teritoriul actual cunoscut sub denumirea Kosovo, au invadat regiunea din jurul lui Skopje în secolul al III-lea î.Hr.. Macedonia și Dardania au fost în cele din urmă anexate de romani în 148 î.Hr.

În anul 11 sau 13 d.Hr., în Scupi s-a stabilit o garnizoană romană. Prima referire istorică asupra orașului a fost făcută de către Titus Livius, care a murit în anul 17 d.Hr. Scupi a servit în primul rând ca bază militară pentru menținerea păcii în regiune.Din cauza diversității etnice a populației, limba latină a fost principala limbă vorbită în oraș.

Skopje a fost a treia capitală a Țaratului Bulgar (972-992). Cam prea multe date istorice te obosesc la un moment dat, asa ca am zis gata, mai bine atasez fotografii despre minunatele statui care te intampina la tot pasul.

După cutremurul din anul 1963, capitala Skopje a avut de suferit, iar cele mai importante monumente ale orașului au fost în mare parte distruse. Pentru a schimba fața orașului și a atrage cât mai mulți turiști, autoritățile au hotărât să investească peste 200 de milioane de euro pentru a reface centrul istoric și pentru a anima străzile cu o mie de statui. Superba initiativa, chiar au reusit sa faca orasul foarte interesant si atractiv turistic. Este mult de povestit despre fiecare statuie in parte asa ca voi atasa doar ce mi s-a parut cel mai interesant si cu siguranta voi reveni cu un alt articol in luna iulie cand voi vizita din nou aceasta tara. Am inceput turul pietonal trecand pe la Opera unde am si coborat din autocar spre a merge spre centrul orasului si a admira minunatele statui. Am treceut prin Piata Macedonia, unde sunt vreo 4 obiective statuate deosebite, printre care Mamele Macedoniei(Olympias), statuia regelui bizantin Iustinian I Fantana cu lei, ne-am continuat drumul si am ajuns la statuia sfintilor Chiril si Metodiu.

Vom începe aventura de la piata  Macedonia, la intersecția cu bulevardul Kiril și Metodiu, Chiril (născut Constantin, 826–869) și Metodiu (născut Mihail, 815–885) au fost doi frați teologi si misionari crestini greci, bizantini din Salonic. Pentru munca lor de evanghelizare a slavilor ei sunt cunoscuți drept „Apostolii slavilor”.

Sunt considerați autorii alfabetului glagotic cel mai vechi  alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limba slava.

După moarte acestora, ucenicii lor au continuat activitatea misionară printre slavi. Ambii frați sunt venerați în Biserica Ortodoxa ca sfinti cu titlul de Intocmai ca Apostolii.

Trecand podul am ajuns in locul central,  unde troneaza statuia lui Alexndru Macedon. Efectiv ne-a luat ochii acest obiectiv statuar prin maretia si grandoarea lui. O sa va dau doar cateva date sa intelegeti despre ce vorbesc.

Statuia ecvestră din bronz a regelui macedonean care călărește calul său Bucephalus are 14,5 m înălțime și cântărește 48 de tone. Alexandru este descris ca fluturându-și sabia înaltă în mâna dreaptă ca și cum tocmai ar fi dat comanda pentru un atac. Mâna stângă îi imobilizează calul, Bucephalus. Simbolic, el se îndreaptă spre est spre Asia, în direcția Persiei. Bronzul masiv se sprijină pe un soclu de 10 m, care este o piesă centrală a unei fântâni circulare mari. Structura completă se ridică la 24,5 metri în orizont și domină piața centrală din Skopje “Macedonia”.

 

 

De aici ne-am continuat drumul spre casa memoriala a Maicai Tereza, pe drum am vazut numeroase monumente.

În fața casei memoriale se află o statuie a Maicii Tereza, aici gasit o casa in care a locuit Maica Tereza o perioada de timp.

De aici ne intoarcem pe acelas drum pe care am venit si in piata mare se pregateau de un mare concert. Am vazut restaurante si cafenele micute si cochete si ne-am continuat drumul spre podul alb sau podul cu statui peste raul Vardar. Acesta se afla in fata Parlamentului si muzeului de arheologie.

Dupa ceea ne-am indreptat catre locul unde era parcat autocarul si am mai vazut cladiri interesante si evident statui foarte bine realizate.

Plecăm din Piața Filip al II-lea și ajung în scurt timp lângă Memorialul Holocaustului, situat alături de Muzeul Luptei Macedonene. În fața Memorialului dăm peste un alt complex statuar, reprezentând o fată și un băiat, înconjurați de mai multe perechi de încălțăminte, reprezentandu-i pe cei demult plecati. 

Dupa care ajungem in fata Teatrului National si gasim alte statui, cum ar fi: cuplul Masquerade, Femeia cu harpă, Omul resemnat, monumentul Grasului care face o plecăciune și cei doi lei de bronz

Dupa acest tur de forta, direct cazarea la hotel Continental iar a doua zi dimineata la ora opt era micul dejun si imbarcarea catre Bulgaria.

Dis de dimineata am plecat catre Bulgaria si dupa un drum de vreo 6 ore am ajuns in Bulgaria la Sofia,unde ne-am oprit sa vizitam maiestoasa catedrala ortodoxa unde incap peste 10.000 de credinciosi Alexander Nevski. Catedrala este un omagiu adus soldaţilor căzuţi în timpul războiului ruso-turc, ce a adus independenţa Bulgariei de Imperiul Otoman.

 

Dupa vizita ne-am continuat drumul spre granita si catre Bucuresti. Dupa toate formalitatile vamale am ajuns in jur deora 22.00 in Bucuresti.

O excursie interesanta si multumesc Hello Holidays pentru serviciile oferite. Voi mai reveni la voi pentru alte excursii. Deja am  achizitionat alte trei excursii la: Veliko Tarnovo, Targurile de Craciun si iarasi Macedonia de Nord(trebuie aprofundat) plus Kosovo.

Spor la citit.