Perpignan si Collioure (Franta) (5)

Perpignan si Collioure (Franta) (5)

A venit si penultima zi, astazi urma sa vizitam doua orasele din Franta din apropierea granitei cu Spania: Perpignan si Collioure. Dupa micul dejun am pornit iarasi la drum. Dupa vreo doua ore am trecut granita si ne-am indreptat catre orasul Perpignan.

Perpignan (catalană Perpinyà) este un oraș în sudul Franței. Situat la nord de granița cu Spania, a fost întemeiat în sec. X d. Hr.

Are 116,7 mii locuitori (2008). Este centru administrativ (prefectură) al departamentului Pireneii Orientali din regiunea Languedoc-Roussillon. Perpignanul este principalul oraș al regiunii istorice Roussillon, populată preponderent de etnici catalani și alipită la Franța la 7 noiembrie 1659 urmare a Tratatului pireneic, ce punea capăt războiului hispano-francez din 1635 – 1659.

Între 1229 și 1344 orașul a fost capitala regatului catalan Mallorca. Printre obiectivele turistice majore ale Perpignanului se numără grădinile și palatul regilor de Mallorca (sec. XIV), actualmente muzeu și catedrala Sf. Ioan Botezătorul (sec. XIV – XVI), construită în stilul goticii catalane. Universitatea din Perpignan, fondată în anul 1349, este una dintre cele mai vechi din Franța.

Aveam si noi in program vizitarea catedralei Sf. Ioan Botezatorul.  Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Perpinyà este o catedrală romano-catolică și monument național al Franței, situată în orașul Perpignan din Languedoc-Roussillon. Este dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

Catedrala a fost începută în 1324 de regele Sancho de Mallorca și terminată ulterior în secolul al XV-lea. A înlocuit catedrala din Elna și, prin urmare, a fost inițial sediul episcopului de Elne, iar apoi, din 1602, al episcopului de Perpignan-Elne.

Catedrala a fost construită în stil gotic catalan, datorită asocierii sale cu Regatul Majorcii. Are o navă largă (80 de metri lungime, 18 m lățime și 26 m înălțime) formată din șapte bolți în cruce și prezintă un transep scurt și o absidă, a cărei boltă are șapte chei.

Fațada vestică a catedralei nu a fost niciodată terminată. În timpul restaurării din secolele al XIX-lea și al XX-lea, fereastra gotică a fațadei a fost reconstruită, deoarece fusese înlocuită anterior cu o simplă deschidere dreptunghiulară. Fațada prezintă, de asemenea, un portic și un turn cu ceas, care datează din secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, acordarea clopotelor a fost reinventată.

La Perpignan se află primul carillon cu clopote acordate, realizat de Amédée Bollée și fiii săi.

Dupa ce am vizitat catedrala ne-am plimbat pe stradutele orasului si ne-am indreptat catre autocar spre cel de al doilea oras ce urma sa il vizitam, Collioure. Oras port la marea mediterana. Collioure este o comună din departamentul Pyrénées-Orientales, departament aflat în sudul Franței. Comuna are ieșire la Marea Mediterană și a fost parte a străvechii provincii Roussillon.

Château Royal de Collioure, este un masiv castel regal fortificat pe plajă din orașul Collioure, la câțiva kilometri nord de granița cu Spania, în departamentul francez Pyrénées-Orientales.

Castelul este combinatie a cel puțin patru castele. O scurta istorie despre complexul de castele.

Roussillon a fost cucerit de romani în jurul anului 120 î.Hr. și apoi ocupat de vizigoți din 418. Prima mențiune este despre un sit fortificat din Collioure, asediat în 673, de Wamba, regele vizigoților, care a asediat „Castellum Caucolibéri” pentru a supune o rebeliune.

Castelul Templierilor, in secolul al XII-lea, Girard al II-lea, ultimul conte independent al Roussillonului, a lăsat moștenire pământul său lui Alfons al II-lea, rege al Aragonului și conte al Barcelonei. Preocupați de prosperitatea orașului Collioure, regii Aragonului au acordat privilegii și scutiri de taxe. Regii Majorcii.

Un al doilea castel a fost construit ulterior de regii Majorcii în secolele al XIII-lea și al XIV-lea. În secolul al XIII-lea, castelul a fost anexat Regatului Majorcii, care includea domeniul Montpellier, comitatele Roussillon și Cerdanya, Conflent și Vallespir, precum și Insulele Baleare. Regii Majorcii erau itineranți. Călătoreau cu curtea lor, mutându-se frecvent din Maguelonne, lângă Montpellier, la Perpignan, la Palma de Mallorca sau la Collioure.

Cetatea Habsburgică: Carol al Quintului și Filip al II-lea

În secolul al XVI-lea, după o scurtă ocupație a lui Ludovic al XI-lea, Habsburgii spanioli, începând cu Carol al Quintului, au ocupat din nou Collioure. El și fiul său, Filip al II-lea, au transformat castelul într-o fortăreață modernă a secolului al XVI-lea. Era imperativ ca fortificațiile să fie adaptate în conformitate cu progresele artileriei, astfel încât apărarea castelului și împrejurimile sale au fost considerabil întărite.

Citadela Bourbonică

În secolul al XVII-lea, Collioure a fost în joc în războaiele dintre Habsburgii spanioli și Bourbonii francezi. În 1642, trupele lui Ludovic al XIII-lea au asediat Collioure și Castelul Regal. Zece mii de oameni, inclusiv Turenne, d’Artagnan și mușchetarii regelui, au ocupat dealurile care domină orașul, în timp ce flota franceză a blocat portul. Lipsiți de apă din cauza distrugerii fântânilor lor, spaniolii au fost forțați să se predea. În 1659, Franța a anexat Roussillon și Collioure, iar castelul a trecut definitiv în mâinile francezilor. Vauban a construit bastioanele, a consolidat structura și a modernizat Fortul Saint-Elme.

Cateva cuvinte despre războiul de la Roussillon si generalul Dugommier

În 1793, spaniolii au asediat și ocupat din nou Collioure, pe care generalul Dugommier l-a recucerit în anul următor. El a capturat Fortul Saint-Elme pe 25 mai și l-a forțat pe generalul spaniol Eugenio Navarro să se predea a doua zi.

Fortul Saint-Elme a fost vândut la licitație în august 1913. Castelul a fost desemnat monument istoric în 1922.

Castelul a fost transformat într-o închisoare pentru bărbați în martie 1939 și a devenit primul lagăr disciplinar pentru refugiații spanioli din Retirada, exilul din Războiul Civil Spaniol. Mulți alții au fost trimiși în lagărele din Argelès-sur-Mer și Rivesaltes. După 1941, deținuții francezi au fost prizonieri ai regimului de la Vichy. Închisoarea a primit bărbați condamnați pentru indisciplină, tentativă de evadare și incitare la rebeliune din lagărele din Argelès-sur-Mer, Saint-Cyprien și Le Barcarès. Deținuții au tranzitat acolo înainte de a fi trimiși în Africa de Nord.

Proprietate a Consiliului General al Pirineilor Orientali din 1951, castelul este unul dintre principalele obiective turistice din Catalonia de Nord.

Deci gata cu istoria castelului, am pornit la pas prin orasel.  Am ajuns la mare care iti dadea o stare de liniste binemeritata.

Pescarusii cersetori iti furau mancarea din mana daca nu erai atent. Ne-am plimbat pe stradutele din localitate, am gustat o inghetata minunata si am cumparat diverse suveniruri.

Dupa aceea urma sa mergem sa luam un pranz intarziat la un restaurant local, unde am comandat o enchilada cu carne de pui, delicioasa.

 

Asa ca ajungeam in jur de ora 20 la hotel. Trebuia sa ne facem bagajele, urma ziua plecarii. Cam aceasta a fost excursia cu destinatie Spania, Costa Brava.

Spor la citit si va promit ca voi reveni cu materiale noi din Thailanda, urmatoarea destinatie.