Cricova, orasul subteran si cetatea Tighina

Cricova, orasul subteran si cetatea Tighina

Dupa cum v-am spus urmeaza si partea a doua a vizitei in republica Moldova. In celelalte doua zile aveam de facut o vizita la: Orasul subteran de la Cricova si urma sa vizitam cetatea lui Stefan cel Mare de la Tighina.  Vreau sa vizitez toate cetatile marelui domnitor, sa calc pe acelasi pamant pe unde a calcat si el, poate parea o nebunie, dar fiecare cu pasarelele lui.

Cat priveste  aceste tururi viticole sunt foarte interesante numai ca tu trebuie sa te descurci cu transportul. Era a treia locatie pe care o vizitam si era exact aceeasi problema. Alaturat va voi atasa celalat articol despre  castel Mimi(tot un tur viticol)  unde la fel a trebuit sa ne descurcam noi cu transportul.

https://www.supernico.ro/castel-mimi-bulboaca-republica-moldova/

Asa ca, am inceput sa facem cautari de unde putem sa luam autobuzul nr.2 spre Cricova.  Dupa cautarile pe net au urmat  diferite abordari si intrebari pe strada, am ajuns la strada Vasile Alexandri, locul de unde se ia acest autobuz.

Autobuzul nr.2 are un orar strict si pleaca din Chisinau catre Cricova. Statia de coborare si de urcare(inapoi spre Chisinau) din Cricova este statia Luceafarul. Pretul unei calatorii este de 6 mdl iar calatoria pe sens dureaza intre 50-60 de minute. Biletele se cumpara din autobuz de la taxatoare asa ca nu va faceti griji. Este un autobuz destul de aglomerat. De la statia Luceafarul va intoarceti (adica mergeti in spate pe unde a-ti trecut cu autobuzul), traversati si aveti vreo 2 kilometri de mers pe partea stanga, unde veti vedea un indicator cu numele podgoriei.

Continuati drumul si veti vedea receptia, unde neaparat trebuie sa va duceti, pentru a va confirma rezervarea. Rezervarea se face in avans pe site-ul podgoriei sau la telefonul pe care il gasiti pe site.

https://wine.md/content/excursie-cricova

Deci se intra pe site, se alege ce pachet doriti sa achizitionati, limba de prezentare a turului si daca sunteti 4 persoane puteti alege un tur cu mancare, daca sunteti doau 2 nu se poate. Veti primi pe mail o confirmare din partea locatiei. Se plateste cu cardul

Noi am ales Pachetul. Business- Durata 90 minute
Prețul – 600 MDL (800 MDL cu suvenir include o sticlă de spumant clasic şi un
vin roşu într-o cutie). Include excursia, după care se invită oaspeţii în una din sălile de degustare, unde se propun la degustare 3 tipuri de vin, cu gustarea:  Nuci, biscuiți si  Apă.

Deci sa revin. noi am luat autobuzul la ora 11:05,  aveam intalnirea la ora 13, dar am zis mai bine mai stateam in orasul Cricova decat sa nu ajungem. Am ajuns la receptie, am prezentat rezervarea dupa care am fost poftiti sa asteptam masinutele cu care urma sa ne deplasam in interior. Eram un grup de vreo 20 de persoane. Asa ca am fost imbarcati si am pornit la drum.

Au fost mai multe opriri unde ni s-au aratat si prezentat butoaiele, tipurile acestora, precum si ce vin contin. Dupa aceea am trecut prin zona unde nu aveam voie sa fotografiem zona de imbuteliere a vinului. Am facut oprire la sala de cinematograf,

unde am fost serviti cu un pahar de Spumat roze si am vazut un minunat film despre Cricova.  Dupa aceea drumul a continuat in interior catre salile de depozitare unde am aflat despre: temperatura, umiditate.

Ni s-a povestit despre vinul spumant este un vin special obținut prin fermentație alcoolică primară sau secundară din struguri proaspeți, din must de struguri sau din vin care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentație proprie.

Ni s-a povestit despre metodele de fermentatie, cea mai veche metodă de obținere a vinurilor spumante este metoda ancestrală sau rurală. Primul spumant din lume a fost obținut prin această metodă în 1531 de către călugării din Saint Hilaire și s-a numit vin de Blanquette. Metoda ancestrală presupune o singură fermentație a vinului în sticlă.

O altă metodă de obținere a vinurilor spumante este metoda clasică, tradițională, mai cunoscută sub numele de metoda champenoise. Vinurile utilizate ca materie primă sunt introduse în sticle la care se adaugă o licoare de tiraj. Are loc o a doua fermentație, maturare de lungă durată (minimum 9 luni) urmată de remuaj și degorjare.

Remuar are rolul unui  muncitor, care  constă în rotirea sticlelor de vin spumant, sub un anumit unghi.

La sticle exista un marcaj după care vedem in ce stagiu este vinul respectiv.

Atunci când fermentarea în sticlă este finalizată, iar sedimentul de drojdie ajunge până la dop, vinul ajunge la degorjare. Meseria de remuar este una extrem de delicată şi complicată. La Cricova în acest proces sunt implicate doar femei. Pe zi ele rotesc aproape 30 de mii de sticle.

Secţia de producere a vinului spumant a fost fondată în anul 1957. Acum, aici lucrează şase femei.  Se spune ca femeile au mainile mai blande si indulcesc vinul, conform ghidei noastre. Beciurile podgoriei au peste 120 de kilometri, te cam pierzi pe acolo.

Tot de la ea am aflat despre Huze locul unde se pastreaza vinurile, ca acestea pot fi inchiriate pentru iubitorii de vin de colectie care isi pastreaza colectia in hrubele de la Cricova. De asemeni am vazut personalitati care  au inchiriat sau achizitionat din aceste soiuri de vinuri de colectie.

A urmat separarea grupului fiecare mergand catre salile de degustare a vinurilor.

am vazut o frumoasa biserica in interior. Si multe obiecte de arta.  A urmat sala Iuri Gagarin, unde am avut de degustat 4 tipuri de vinuri cu o gustare minuscula.

Noi am dorit sa facem rezervare si pentru felurile de mancare dar doar de la 3-4 persoane in sus se putea.  Ne-au fost prezenatate tipurile de vinuri de la cel alb sec, alb demisec, rose si cel negru, precum si vinul spumant.

Cam aceasta a fost prezentarea dupa care ne-am indreptat catre magazinul de prezentare pentru a achizitiona vin si diferite alte suveniruri.

De aici a urmat drumul inapoi catre Chisinau si ne-am oprit la restaurantul La Placinte,  deoarece ne cam era foame.

A venit si ultima zi, aceasta ultima vizita nu era programata dar am zis de ce nu daca mai aveam timp. Asa ca pe loc ne-am decis sa vizitam cetatea Tighina. Aceasta cetate apare pe teritoriul republicii Moldova dar surpriza de fapt este in Transnistria.  Nu am stiut acest fapt, am achizitionat bilete de la autogara centrala din strada mitropolit Vaarlam catre Bender sau Tighina,  este cursa care avea capat final la Tiraspol.  Biletul costa 48 mdl la dus si 60 mdl la intors. Iar drumul dureaza intre 1 ora si o ora si jumatate.  Noi am plecat in jur de 7:40. Asa ca ne-am achizitionat bilete si ne-am suit in microbuz. Am avut o strangere de inima cand am vazut Tiraspol, dar am zis, noi nu ajungem acolo, mergem decat pana la Tighina.  NU prea m-am inteles cu soferul, care vorbea numai limba rusa, asa ca am inceput sa imi pun semne de intrebare. Nu am vrut nici sa o sperii pe Mariana, asa ca am tacut.

La un moment dat vad ca toata lumea coboara cu pasaportul in mana, gata m-am gandit sa vezi ca aici e granita si intram in Transnistria. Ceea ce a fost perfect adevarat. Nu vezi nici un indicator, nimic, nu e scris nici o tara, nimic, dar este armata si graniceri care iti cer pasaportul la control. Te intreaba cate zile stai si scopul, nu ca as sti eu ruseste dar 6-7 vorbe mai inteleg asa ca am zis ca stam doar 2-3 ore sa vizitam cetatea. Am luat un pliant cu locurile turistice, ne-am luat viza si ne-am suit in microbuz. Il intreb pe sofer de cetate se uita la mine ca la masini straine, noroc cu pliantul ca i-am aratat pe poze si asa ne-am inteles. Am coborat si am vazut pe partea stanga a drumului, o superba cetate, foarte bine conservata sau restaurata.  Aceasta se deschidea la ora 9, mai aveam de asteptat vreo 10 minute la casa de bilete. Vedem in departare o doamna care se   indrepta catre noi si cautam sa intram in vorba cu ea. Evident ca nu vorbea romaneste decat ruseste. Asa ca mai prin semne mai prin cateva cuvinte pe care le cunosteam am aflat ca era din Bulgaria si ca lucra la cetate. Ca biletele se cumparau de la casa de la cetate si ca se putea plati in mai multe valute. Oricum vazandu-ne turisti cred ca ne-a pacalit dar am tacut din gura si ne-am vazut de ale noastre.

Asa ca la ora 9, eram in cetate dour eu si Mariana, am avut trimp sa inspectez tot ce era pe acolo.

Erau doua muzee: Muzeul de istorie si Muzeul obiectelor de tortura.

Ambele interesante, am atasat foto si videouri pentru voi.

Am urcat in  turnul cetatii si am filmat tot ceea ce mi s-a parut interesant. Vizita poate dura de la 30-50 de minute depinde cat de interesat esti de exponatele prezentate.

Dupa ce am terminat de vizitat cetatea am luat-o la pas prin Bender/ Tighina, am facut cateva fotografii

dupa care am intrebat niste politisti unde se afla Autogara/ ceva gen Gara Autobuz / ne-au atatat cu degetul locatia si am ajuns. Am avut noroc, microbuzul pleca in 5 minute asa ca nu am stat pe ganduri si ne-am imbarcat.  Evident ca iar am coborat la granita, dar in 10 minute am terminat si am plecat linistite catre Chisinau. Cam aceasta a fost vizita noastra la Tighina, sincer cu peripetii dar a meritat.

Am ajuns la autogara  si ne-am indreptat catre hotelul nostru, unde nu am stat prea mult si am plecat catre ultima plimbare prin Chisinau. Am mai facut cateva cumparaturi si evident am mancat traditionalele placinte: Kachiapuri cu branza, Sarailie cu cartofi si varza si Samara cu carne de pui.

Cu bagajele facute la ora 22, eram in fata autogarii si asteptam autocarul de Bucuresti.  Am achitat cursa in lei moldovenesti 330 (se plateste in valuta tarii de unde pleci) si ne-am ocupat locurile. Totul a decurs fara probleme si la ora 6:30 eram la autogara Filaret.

Cu siguranta la anul voi mai face o plimbare la Chisinau, mai am de vazut cramele de la Purcari si castel Velmy, orasul Orhei, cu cetatea lui Stefan cel Mare de la Orheiul Vechi si bisericile rupestre si poate Tiraspol.

Pana la urmatoarea excursie, va imbratisez cu drag si spor la citit.