Vizita in Bucovina si sarbatorile de iarna (2)

Vizita in Bucovina si sarbatorile de iarna (2)

De la Manastirea Moldovita, ne-am continuat drumul catre pasul Palma. La 1100 m altitudine, in judetul Suceava, se află o trecătoare numită Pasul Palma, care traversează Obcina Mare si leagă Valea Moldoviței de Podișul Sucevei.

Acesta este un monument și poartă cu sine o legendă ce merită a fi cunoscută de toți cei care au trecut prin zonă sau își propun să vină în vizită. Acesta are 7 m înălțime, reprezintă o palmă cu degetele întinse vertical, în jurul căreia șerpuieste un drum, care se finalizează cu un pod, plecând spre infinit. Drumul șerpuit până la acest monument te poartă printr-un peisaj greu de descris, vara ai parte de pajiști întinse, căpițe de fân presărate la tot pasul, iar iarna zăpada așternută parcă te poartă într-un basm.

Povestea începe în anul 1960 când 2 echipe au început construcția drumului ce leagă localitățile Sadova și Sucevița  și care traversează Obcina Feredeului și Obcina Mare. Cele 2 echipe au început construirea drumului de la capetele acestuia. O echipă a început construcția din Sadova, iar cealaltă din Sucevița. După 8 ani de zile de muncă asiduă, aceștia s-au intâlnit în Obcina Mare, în cel mai înalt punct din trecătoare. În acest punct, au bătut palma, iar acolo a fost construit monumentul Palma. Monumentul este un simbol al muncii și perseverenței de care drumarii au dat dovadă.

Este un popas vizitat iar de sus se vede un minunat peisaj care iti taie rasuflarea. Cand noi am ajuns era o zi geroasa dar asta nu ne-a oprit sa admiram frumusetea locului. Erau diferiti artizani cu produse locale incepand cu plante pentru ceaiuri, visinata, afinata si alte bunatati locale.  Dupa o sesiune de fotografii ne-am indreptat catre Manastirea Sucevita.

„Testamentul artei moldoveneşti”

Cu mănăstirea Suceviţa se încheie epoca marilor creaţii din secolul al XVI-lea, fapt ce l-a determinat pe cercetătorul francez Paul Henry să declare că aici s-a scris „Testamentul artei moldoveneşti”. Biserica este construită în stilul arhitecturii moldoveneşti şi face notă aparte prin cele două mici pridvoare deschise, pridvoare de influenţă muntenească, amplasate pe laturile de sud şi nord. Influenţa artei munteneşti este vizibilă şi în pictura interioară, prin subiecte mai puţin obişnuite cum ar fi Cortul Mărturiei, din altar.

La capitolul fresce exterioare, mănăstirea se remarcă prin Scara lui Ioan Climax (pe peretele nordic), cea mai vastă interpretare iconografică românească a credinţei într-o primă judecată imediat după moarte. Trebuie subliniat faptul că Mănăstirea Suceviţa este singura din grupul bisericilor cu pictură exterioară din Bucovina care îşi păstrează latura de nord. În schimb, peretele de vest nu este pictat: se spune că zugravul care lucra în paralel pentru Movileşti şi la mănăstirea Teodoreni (Burdujeni) a căzut de pe schela Suceviţei şi a murit.

Situata in satul cu acelasi nume, pe valea paraului Sucevita la o distanta de 18 km de Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI lea, pe cheltuiala intregii familii de boieri Movila. Dintre care Ieremia Movila a domnit pe tronul Moldovei intre anii 1595-1606. Odata cu venirea la domnie a lui Ieremia Movila acesta a dat ordin sa se adauge bisericii, doua pridvoare, amplasate la intrarea in biserica, pe latura de nord si sud. Zidurile si turnurile din incinta confera manastirii infatisarea de cetate medievala.  Tot in timpul acestui domnitor incepe sa se picteze biserica in interior si exterior.

Biserica cu hramul “Invierea Domnului” este construita in stilul arhitecturii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici din lemn din Moldova. O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinata spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti cum ar fi: Sf.Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, prezentate cu scop educativ.

Pictura realizata pe fresca este realizata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie. Aceasta se pastreaza in forma originala. Programul iconografic al picturii  interioare si exterioare  respecta traditia  constituita in prima jumatate a secolului al XVI lea in epoca lui Petru Rares, dar introduce si teme noi, cu caracter teologic-dogmatic, cum este scena din canca naosului, reprerzentand imnul liturgic “ Unul nascut..” si alte reprezentari ale Sfintei Treimi.

Pe peretii celor trei abside, in sapte registre este redata “ Rugaciunea tuturor sfintilor” tema unica in arta crestin-ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova.

Fatada sudica este decorata cu “ Arborele lui Iesei”, avand la baza filozofii antici, “ Acatistul Maicii Domnului”, “Rugul in Flacari” si “Acoperamantul Maicii Domnului”.

In camera mormintelor sunt inmormantati fratii voievozi: Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medieval romanesti.

Manastirea Sucevita poseda o colectie de obiecte de valoare artistica si culturala imensa: broderii din vremea lui Stefan cel Mare, de asemeni, cele mai importante piese sunt portretele lui Ieremia si Simion Movila si un epitaf de perle tetraevangheliare ferecate in argint aurit, un chiuvar donat de mitropolitul Gheorghe Movila.

Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo, in anul 1801. Cam atat despre aceasta perla a arhitecturii moldave, asa ca va invit sa ii treceti pragul.

Gata deja terminasem tot ce ne propusesem, de aici mai trebuia sa tragem o fuga la Marginea, la fabrica de ceramica neagra din apropiere. Daca aveti timp va sfatuiesc sa faceti si o vizita la mina de la Cacica.

Asa ca ne-am intors catre pensiune si odihna deoarece seara deja era trecerea dintre ani cu sarbatorirea anului nou si trebuia sa petrecem cu ceilalti turisti din hotel. Sa asteptam colindatorii si sa ne bucuram de minunatele clipe petrecute impreuna alaturi de cei dragi noua.

La ora 21, incepea petrecerea asa ca pana la ora 20 era liniste dupa care incepea pregatirea pentru Revelion.

Asa ca grupul nostru a ajuns la ora 21 la petrecere, toata lumea era pregatita pentru a petrece pe cinste si a se simti minunat. A inceput servirea bucatelor traditionale si evident au inceput grupuri de colindatori sa vina.

Partea muzicala a fost realizata de formatia fratii Cazacu(live).  Am mancat, am aplaudat colindatorii, am baut , am dansat si ne-am simtit minunat alaturi de ceilalti participanti.

La ora  24:00 am iesit in curtea hotelului pentru a filma focul de artificii care a fost impresionant.

 

Am ras, ne-am simtit bine, iar am dansat, au mai venit alti colindatori si asa am tinut-o pana dimineata cand evident ne-am dus la culcare. Deja trecusem in 2025, cu speranta unui an mai bun cu sanatate maxima si multe realizari. Pe data de 1 ianuarie, era zi de odihna maxima, pe dupa amiaza se facea foc de tabara daca nu era vant puternic, de asemeni se gatea fasole cu ciolan si tochitura la ceaun acompaniate cu vin si tuica fiarta. Dar pana spre seara meritam un somn odihnitor.

Pe la 17:45 ne-am dus si noi in curtea hotelului alaturi de ceilalti si am baut un pahar de vin fiert dupa care am intrat in marele salon unde am inceput sa mancam si evident sa dansam din nou, trebuia sa dam jos si noi kilogramele puse.

O atmosfera minunata si de aceea va recomand aceasta pensiune si voua.

https://hotelfloaredecolt.ro 

Cand am revenit in camera in dimineata zilei de 1 ianuarie, am gasit din partea hotelului o sticla de sampanie, o cutie de bomboane si un magnet. Un gest foarte frumos si am apreciat maxim.

Gata trebuia sa mergem la culcare iar maine dimineata, pe data de 2 ianuarie,  dupa micul dejun urma sa plecam catre Bucuresti. Mai aveam o singura oprire si anume Manastirea Sfantul Mina din Rosiori(Suceava).

Manastirea cu obste de calugari, sapte vietuitori in luna ianuarie 2023. Aceasta este situate pe soseaua E85 Falticeni-Roman, la 17 km de Falticeni. Ansamblul manastiresc este construit de locul denumit Dealul bisericii. De aici se vede toata valea Moldovei cu satele Rosiori, Giulesti, Vadu Moldovei, Boroaia, Raucesti si Draguseni. Locului I se spune dealul Bisericii pentru ca pe  acest deal au existat schituri cu obste de calugari fiind distruse din cauza vitregiilor vremii. Primul schit cu hramul Sfintilor Mihail si Gavril a existat in perioada secolului XIX lea. Sapaturile facute au descoperit osemintele unor calugari ce fusesera ingropati aici, iar pe o caramida datata din 1864 era inscris numele unui ieromonarh Porfirie.

Interiorul bisericii are catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaste si stranele facute din lemn de stejar.

Un al doilea schit de călugări a existat aici între anii 1934-1937. Un monah de la Mănăstirea Neamț, protosinghelul Gamaliil, a sosit în aceste locuri cu dorința de a ridica un nou așezământ monahal pe locul ruinelor fostului schit.

Tradiția locului spune că în momentul în care a vrut să pună temelia pentru Sfânta Masă a noului așezământ, prin lucrarea Sfântului Duh s-a aflat o candelă aprinsă din timpul vechiului așezământ. Acest schit avea o bisericuță de lemn acoperită cu șindrilă, unde au slujit protosinghelul Gamaliil împreună cu schimonahul Varlaam, precum și monahii: Chiriac, Gherontie, Nifon, Iftimie și alții. Noul hram al schitului a fost „Schimbarea la Față”.

În acest schit s-au așezat 17 monahi care nu au recunoscut trecerea Bisericii Ortodoxe Române la calendarul gregorian în anul 1924. Ca urmare a persecuțiilor la care au fost supuși de către autorități, în anul 1937 călugării care țineau rânduiala calendarului iulian au fost alungați din acest loc (sub pretextul că la mănăstire sunt comuniști) și s-au împrăștiat pe la alte mănăstiri. Biserica a fost demolată, iar pe locul altarului s-au plantat salcâmi care au dăinuit până la a treia rezidire.

Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în biserica mare, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mina”. La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian.

Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt.

Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană „Axionița”, care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon.

Tot în același an, au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului, denumite „Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare” și „Gherontissa”, care au fost cumpărate de către credincioși de la un călugăr din Sfântul Munte Athos și donate mănăstirii.

Clopotul mănăstirii a fost luat de către biserica din satul Oniceni(Iasi).

Mănăstirea are trei clopote, confecționate din staniu, argint, bronz și cupru și reprezintă Sfânta Treime. Ele au fost sfințite în iulie 2006. Inițial, mănăstirea avea un clopot de 400 kg, dar o familie din Iași a donat un clopot de peste o tonă. Ulterior, mănăstirea a mai primit încă două clopote din partea conducerii combinatului Sidex Galați, ai cărui patroni indieni, deși sunt budiști, au rămas impresionați de mănăstire.

În prezent, Mănăstirea „Sf. Mina” din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: “Sfantul Mare Mucenic Mina”, “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, “Sfântul Ierarh Vlasie” și “Sfantul Apostol Varnava”.

Daca ajungeti in aceasta zona este pacat sa nu vizitati si acest loc minunat. De aici ne-am indreptat catre masini si destinatia finala era Bucurestiul. A fost o experienta interesanta in care am impletit distractia cu cunoasterea si turismul ecumenic.

Pana data viitoare, va imbratisez cu drag si spor la citit.